‹ Rafturi ■ Psihologia comportamentului — creier, oameni, baniDe ce facem ce facem, citit prin patru cărți: Sapolsky («Behave») pentru creier și hormoni, Erikson («Înconjurat de idioți») pentru stilurile de comunicare, Housel («Psihologia banilor») pentru felul în care ne purtăm cu banii și Hill («De la idee la bani») pentru scopuri și perseverență. Fiecare carte e pusă lângă dovezi: ce rezistă, ce e metaforă și ce nu se susține. La final, un ghid practic. Fiecare lecție are quiz.
27 lecții · 47 min
Traseul de lectură 27 lecții Toate Cu quiz · 27 Toți autorii Robert M. Sapolsky · 9 Morgan Housel · 9 Napoleon Hill · 4
01 Orice comportament are un lanț de cauze care merge de la secunda dinaintea actului până la evoluția speciei; o explicație cu o singură cauză e aproape sigur greșită. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 02 Amigdala reacționează rapid la frică, amenințare și ambiguitate, iar insula transformă dezgustul fizic în dezgust moral; amândouă lucrează înaintea gândirii conștiente. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 03 Cortexul prefrontal e frâna și planificatorul creierului: face lucrul mai greu când e cel corect, se maturizează ultimul, pe la mijlocul anilor 20, și obosește sub stres și încărcare. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 04 Dopamina nu e molecula plăcerii, ci a anticipării: crește la semnalul care promite o recompensă și atinge vârful când recompensa e nesigură, cam la jumătate din încercări. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 05 Hormonii nu creează comportamente din nimic, ci amplifică ce e deja acolo: testosteronul împinge spre statut, oxitocina leagă grupul propriu și îl face mai rece cu străinii, iar stresul cronic slăbește frâna și întărește alarma. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 06 Cortexul frontal e ultima parte a creierului care se maturizează, pe la mijlocul anilor 20, iar copilăria grea reglează din timp sistemul de stres: adolescența nu e un defect, e o etapă, iar copilăria lasă urme măsurabile. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 07 Genele nu decid comportamentul, ci îl condiționează: un efect genetic există aproape întotdeauna doar într-un anumit mediu, iar ereditabilitatea mare nu înseamnă că o trăsătură nu se poate schimba. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 08 Felul în care trăiau strămoșii, cultivând orez sau grâu, păstorind sau arând, lasă urme în cultură peste secole: colectivism sau individualism, onoare apărată cu pumnul sau lăsată în seama legii. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 09 Creierul împarte oamenii în «noi» și «ei» în câteva zeci de milisecunde și pe criterii aproape arbitrare, dar granița se poate muta; iar Sapolsky trage din tot lanțul de cauze o concluzie contestată: liberul arbitru, așa cum îl înțelegem, nu există. Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst · Robert M. Sapolsky · 2017 ✓ Quiz · 3 întrebări › 10 Modelul DISC, popularizat de Thomas Erikson în «Înconjurat de idioți», împarte comportamentul vizibil în patru culori — Roșu, Galben, Verde, Albastru — după două axe: sarcină sau relație, activ sau reținut. Caracterele · Teofrast · -319 ✓ Quiz · 3 întrebări › 11 Roșul și Galbenul sunt culorile active: Roșul împinge spre rezultat, Galbenul spre oameni și idei; amândoi vorbesc repede, iar punctele lor oarbe sunt răbdarea și detaliile. Quiet: The Power of Introverts in a World That Can't Stop Talking · Susan Cain · 2012 ✓ Quiz · 3 întrebări › 12 Verdele și Albastrul sunt culorile reținute: Verdele ține la armonie și la oameni, Albastrul la precizie și la fapte; amândoi au nevoie de timp, iar graba celorlalți îi blochează. Cugetări · Blaise Pascal · 1670 ✓ Quiz · 3 întrebări › 13 Premisa lui Erikson: «idiotul» e de obicei omul care comunică altfel decât tine; același mesaj trebuie spus în patru feluri, iar ascultarea vine înaintea etichetei. Amintiri, vise, reflecții · Carl Gustav Jung · 1962 ✓ Quiz · 3 întrebări › 14 DISC e un vocabular util, dar nu un instrument științific validat: cercetarea măsoară personalitatea cu Big Five, pe scale continue, iar contextul prezice adesea comportamentul mai bine decât tipul. The fallacy of personal validation: a classroom demonstration of gullibility · Bertram R. Forer · 1949 ✓ Quiz · 3 întrebări › 15 Nimeni nu e nebun cu banii: fiecare decide după economia pe care a trăit-o, iar anii formativi cântăresc mai mult decât orice statistică citită mai târziu. The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări › 16 Norocul și riscul sunt aceeași forță văzută din două părți: un rezultat bun nu dovedește o decizie bună, iar unul prost nu dovedește o greșeală. The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări › 17 Cea mai grea abilitate financiară e să știi când ai destul, pentru că ținta urcă odată cu fiecare câștig și comparația cu alții nu are plafon. The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări › 18 Pârghia cea mai mare a dobânzii compuse e timpul, nu randamentul, iar rezultatele mari vin din câteva cozi rare: poți greși jumătate din timp și totuși câștiga. The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări › 19 Bogăția e ce nu cheltui și deci nu vezi; rata de economisire și marja de eroare contează mai mult decât venitul sau randamentul. The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări › 20 Un plan rezonabil, pe care îl poți ține, bate unul perfect rațional pe care îl abandonezi; volatilitatea e o taxă, nu o amendă, iar cel mai valoros lucru pe care îl cumpără banii e controlul asupra timpului. The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări › 21 Hill cere un scop exact, o dată, un plan și o declarație scrisă; cercetarea păstrează din asta scopurile specifice și dificile și planurile de tip «dacă–atunci». Think and Grow Rich · Napoleon Hill · 1937 ✓ Quiz · 3 întrebări › 22 Încrederea că poți face un lucru anume (autoeficacitatea) ajută, dar a-ți imagina succesul gata obținut scade efortul; ce merge e să pui dorința lângă obstacol. Think and Grow Rich · Napoleon Hill · 1937 ✓ Quiz · 3 întrebări › 23 Un grup mic care îți știe scopul te ține pe drum mai bine decât voința singură, dar perseverența are nevoie de o regulă de oprire, altfel devine costul irecuperabil. Think and Grow Rich · Napoleon Hill · 1937 ✓ Quiz · 3 întrebări › 24 Hill a studiat doar oamenii care au reușit, iar povestea comenzii primite de la Carnegie nu are documente independente; cartea e un text motivațional, nu o cercetare. Think and Grow Rich · Napoleon Hill · 1937 ✓ Quiz · 3 întrebări › 25 Cele patru cărți răspund la «de ce facem ce facem» pe niveluri diferite: biologia (dovadă), stilul (vocabular), istoria personală (observație) și intenția (motivație). The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări › 26 Dopamina răsplătește așteptarea câștigului, nu câștigul, iar lipsa de bani îngustează atenția; de aceea o rezervă de economii și un «destul» scris iau decizii mai bune decât dorința arzătoare. The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări › 27 Șapte reguli care adună cele patru cărți: fricțiune pentru impulsuri, odihnă înainte de decizii mari, context înaintea tipului, mesaj adaptat, marjă de siguranță, scop scris cu obstacol și grup care verifică; judeci deciziile, nu rezultatele. The Psychology of Money · Morgan Housel · 2020 ✓ Quiz · 3 întrebări ›