Carte
The Sciences of the Artificial
de Herbert A. Simon · 1969 · 2 fișe de lectură
2 fișe
The Sciences of the Artificial · 1969
Oamenii și computerele aleg soluții „suficient de bune” din cauza raționalității limitate
Simon numea asta „raționalitate limitată": nimeni nu poate analiza absolut toate opțiunile posibile înainte de a decide. Când alegi ce ai la cină, nu compari toate rețetele din lume, ci te oprești la prima variantă rezonabilă găsită repede. Algoritmii de calculator folosesc adesea aceeași strategie.
The Sciences of the Artificial · 1969
Mediul pe care îl vede agentul explică mai mult din comportamentul lui decât modelul.
„Ingineria contextului” e numele din 2025–2026 pentru ce vede modelul la fiecare tură: instrucțiunile de sistem, descrierile uneltelor, documentele regăsite, memoria, traiectoria de până acum. Un model mediocru într-un mediu bine construit bate un model excelent înecat într-unul dezordonat. Pârghiile sunt concrete: descrieri de unelte scurte, cu un exemplu; regăsești doar ce e nevoie; compactezi traiectoria; pui constrângerea lângă decizie; folosești sistemul de fișiere ca memorie, nu fereastra de context. Eșecul tipic e „putrezirea contextului”: rezultate vechi de unelte care se adună până când modelul nu mai vede sarcina.
“O furnică, privită ca sistem care se comportă, este destul de simplă. Complexitatea aparentă a comportamentului ei în timp este în mare parte o reflectare a complexității mediului în care se află.”