„Iubirea practică e o treabă aspră, pe când iubirea în vis e o treabă plăcută.”Feodor Dostoievski · Frații Karamazov · 1880 · cartea a doua, capitolul 4
Iubirea reală se măsoară în fapte plictisitoare, nu în vise frumoase.
Dostoievski deosebește două moduri de a iubi: în vis, iubirea e ideală, rapidă, fără rezistență; în realitate, ea înseamnă răbdare, muncă și contact cu oameni incomozi, care nu răspund cum ne-am dori. E aspră pentru că cere să rămânem lângă cineva și când nu mai există plăcere. Cine visează la a ajuta „umanitatea” dar se irită de vecinul său zilnic trăiește exact contrastul descris.
De ce contează Un avertisment util pentru idealismul romantic: măsura iubirii nu e entuziasmul, ci perseverența în fapte mici și plictisitoare.