„Gustul este bunul simț al artelor frumoase.”Luc de Vauvenargues · Reflecții și maxime · 1746 · Maxima 466
Gustul nu e o listă de etichete corecte, ci bunul simț aplicat frumosului.
Bunul simt ne spune ce e adevărat și ce e potrivit în viața practică; gustul face același lucru în ordinea artelor. El nu înseamnă să urmezi canonul la modă, ci să recunoști măsura, potrivirea, ce e de prisos. Un om cu gust știe de ce o strofă e slabă chiar dacă nu poate argumenta tehnic — la fel cum omul cu bun simt știe că o promisiune e suspectă. Ambele sunt forme de judecată, nu de acumulare de reguli.
De ce contează Ajută pe cineva care confundă gustul cu snobism: gustul real e capacitatea de a judeca, nu de a poseda etichete corecte.