„Ce nu dăunează adunării, nu dăunează nici albinei.”Marcus Aurelius · Gânduri către sine · 180 · Cartea VI, 54
Dacă întregul rămâne întreg, nici partea din el nu e distrusă.
Fraza folosește imaginea stupului pentru a arăta că individul și comunitatea au același interes. Dacă un eveniment — o pierdere, o schimbare, o decizie a altora — nu dăunează întregului, atunci nu dăunează nici celui care se plânge de el. Mecanismul e logic: ne simțim rănit mai ales când ne pare că ceva ne lovește doar pe noi, dar privit din perspectiva întregului, același lucru e adesea neutru sau chiar necesar. Un angajat supărat că echipa a fost reorganizată poate vedea că firma funcționează bine — deci el, parte din ea, nu e distrus.
De ce contează Ajută la punerea în perspectivă a nemulțumirilor personale: schimbările de la muncă, deciziile familiei sau ale comunității pot fi judecate prin prisma binelui comun.