„Benevolența este inima omului; dreptatea este calea lui.”Mencius · Mencius · -300 · cartea 6, paragraful 11
Bunătatea fără drum rămâne oarbă, iar regulile fără compasiune rămân goale.
Mencius distinge între dispoziția interioară și traseul ei în lume. Inima care simte compasiune e dată tuturor, dar fără o cale — reguli de conduită, decizii corecte — ea rămâne potență neexprimată. Mechanismul e complementar: simțirea fără direcție e oarbă, direcția fără simțire e goală. Un om care vrea bine colegilor dar îi plătește nedrept are inima fără calea; unul care respectă regulile fără nicio grijă reală pentru oameni are calea fără inimă.
De ce contează Fraza e utilă oricui încearcă să alinieze valorile declarate cu faptele zilnice: nu ajunge să simți bine despre oameni, trebuie să construiești drumul concret pe care bunătatea ajunge la ei.