„Cine ești tu, cititorule, care citești cărțile mele o sută de ani după moartea mea?”Rabindranath Tagore · Păsări răzlețe · 1916 · Fragmentul 325
O carte e o întâlnire cu un cititor pe care autorul nu-l va cunoaște niciodată.
Tagore transformă actul lecturii într-o întâlnire peste timp: scriitorul moare, dar cuvintele lui ajung la cineva pe care nu-l va cunoaște niciodată. Mecanismul e al întrebării adresate direct: cititorul de peste o sută de ani e pus să se gândească la ce îl leagă de un străin dispărut. Un exemplu concret este senzația oricărui cititor care deschide o carte veche și simte că cineva i-a scris tocmai lui.
De ce contează Vorbește oricui a simțit că o carte veche îi răspunde la întrebări personale, la un secol distanță de autor.