„Suferința e singura cauză a conștiinței.”Feodor Dostoievski · Însemnări din subterană · 1864 · Partea I, capitolul 6
Durerea te smulge din automatisme și te pune față în față cu tine însuți.
Omul care trăiește confortabil nu are motive să se analizeze; durerea îl smulge din automatisme și îl pune față în față cu sine. Mecanismul e simplu: suferința rupe fluxul vieții neexaminate și creează distanța din care ne putem privi. Omul de subterană a lui Dostoievski preferă durerea conștiinței comodității inconștiente, pentru că doar așa rămâne om. Un diagnostic greu sau o pierdere îi dezvăluie adesea oamenilor mai mult despre ei înșiși decât ani de liniște.
De ce contează Cine trece printr-o criză poate să o vadă nu doar ca pe o pierdere, ci ca pe sursa unei cunoașteri de sine pe care nicio perioadă fericită nu i-ar fi dat-o.