FINANCIAR

Ce este PEAD — de ce prețul unei acțiuni continuă să se miște după anunțul rezultatelor

olivLaw Psychohistory2 noiembrie 2026

Trimite

Ideea, într-un paragraf

PEAD (post-earnings announcement drift, deriva de după anunțul rezultatelor) este tendința prețului unei acțiuni de a continua să se miște în direcția surprizei de profit și după ziua anunțului. Vești mai bune decât se aștepta: prețul tinde să mai urce. Vești mai slabe: tinde să mai coboare. Într-o piață perfect eficientă, o informație publică ar trebui să intre în preț imediat, iar mișcarea de după anunț n-ar trebui să poată fi prevăzută. De aceea PEAD a fost numită anomalie.

De unde vine: Ball și Brown, 1968

Lucrarea de pornire este „An Empirical Evaluation of Accounting Income Numbers”, publicată în 1968. Ray Ball și Philip Brown voiau să afle altceva: dacă cifra de profit are vreo valoare pentru investitori. Pe 261 de firme americane, în anii fiscali 1957–1965, au găsit că profitul anual prinde jumătate sau mai mult din informația despre o firmă apărută într-un an, dar că 85–90% din acest conținut ajunge în preț înainte de luna anunțului. Au observat și că indicii de performanță anormală continuă cam o lună după raport.

Autorii au repetat exercițiul peste o jumătate de secol, pe date zilnice din SUA, 1971–2017. Un portofoliu teoretic cumpărat pe veștile bune și vândut în lipsă pe cele rele separă randamentele cu 27,88% în cele 360 de zile dinaintea anunțului, cu 1,20% în ziua anunțului și cu 2,16% în cele 180 de zile de după. Proporția contează: cea mai mare parte a mișcării vine înainte, iar deriva e o coadă mică. În alte 16 piețe, deriva a fost pozitivă peste tot și semnificativă statistic în 15.

Ce este o „surpriză”

Surpriza este diferența dintre profitul raportat și cel așteptat. Așteptarea se măsoară fie printr-un model statistic pe profiturile trecute, fie prin consensul analiștilor. Alegerea nu e neutră. Când surpriza se exprimă în procente din consens, o bază foarte mică umflă rezultatul. Un exemplu de aritmetică, nu de firmă reală: consens de 0,02 dolari pe acțiune, rezultat de 0,05 dolari, surpriză de 150%, deși vestea poate fi neînsemnată.

De ce ar exista: mecanismul propus

Lanțul explicației clasice. Casetele descriu ipoteza reacției întârziate, nu un fapt stabilit la nivelul fiecărei firme.

Bernard și Thomas (1989) au întrebat direct dacă deriva este o reacție întârziată sau o primă pentru risc, iar concluzia lor a înclinat spre reacția întârziată. Studiul lor din 1990 a mers mai departe: prețurile par să nu reflecte pe deplin ce spune profitul curent despre profiturile viitoare, iar reacțiile din cele trei zile din jurul anunțurilor următoare se leagă de autocorelația profiturilor.

Cât de solide sunt verigile? Existența surprizei și reacția din ziua anunțului sunt măsurate direct. Reacția întârziată este o interpretare documentată, nu o observație: ea explică media portofoliilor, nu ce a gândit un investitor anume. Stingerea derivei în timp este, cum arătăm mai jos, disputată.

A murit? Dezbaterea actuală

Martineau (2022) susține că deriva nu mai există pentru acțiunile mari din 2006 și a dispărut recent și la microcapitalizări, unde analiza pe surprize față de analiști o oprește în 2016. Explicația plauzibilă vine din McLean și Pontiff (2016): pe 97 de variabile care prezic randamente, rezultatele scad cu 26% în afara eșantionului și cu 58% după publicare, semn că investitorii învață din cercetare.

Alții nu sunt de acord, iar sinteza UCLA Anderson din 2026 arată că o bună parte a dezacordului ține de firmele foarte mici. Subrahmanyam (2025) găsește, pe februarie 2001 – decembrie 2024, un t de 2,18 pe toate acțiunile și de 1,43 fără microcapitalizări. Acestea sunt circa 3% din valoarea pieței. Altfel spus, un efect poate fi real statistic și totuși greu de folosit: firmele mici sunt mai scumpe de tranzacționat.

Ce am găsit noi (rezultate proprii olivLaw)

Această secțiune nu este literatură de specialitate, ci un studiu intern, pe hârtie, fără bani reali și fără evaluare externă. Am aplicat regula clasică pe bursa americană: decila de sus a surprizei față de consens (cel puțin 62,9%, prag ales doar pe 2017–2021), păstrare 60 de ședințe, doar poziții long, preț de minimum 5 dolari, costuri de tranzacționare incluse. Regula a fost sigilată înaintea rulării. Un amendament scris după prima rulare a adăugat curățarea datelor de split-uri și reperul ponderat egal; prima rulare, fără ele și față de S&P 500, a ieșit negativă.

Perioada	Anunțuri	Față de universul ponderat egal	Față de S&P 500
Selecție, 2017–2021	2.931	+0,94% (t 1,1)	−0,12% (t −0,1)
Validare, 2022–2025	2.736	+2,33% (t 3,0)	−1,72% (t −1,8)
2026, opt luni	430	+7,28% (t 4,7)	+2,41% (t 1,3)

Coloana a doua de rezultate este la fel de importantă ca prima. Față de universul ponderat egal, regula s-a menținut în validare, și la costuri duble (+1,89%, t 2,4). Față de S&P 500, indicele dominat de firmele mari, a pierdut în aceeași perioadă. Rezultatul depinde deci de reper.

Limitele sunt serioase. Universul conține doar firmele listate azi, deci supraviețuitoarele. Prețurile nu includ dividende. Pragul prinde multe firme cu consens aproape de zero, adică exact capcana bazei mici. Într-un test separat, simpla cumpărare a tuturor anunțurilor din ajun a dat +1,83% (t 4,9) în 2022–2025. Intrarea diferă, deci cifrele nu se scad una din alta, dar sugerează că o parte a câștigului ține de perioadă și de prima anunțului descrisă de Frazzini și Lamont.

Am testat și dacă surpriza mare se poate anticipa, pe 63.678 de anunțuri. Modelul a separat bine cazurile (AUC 0,81, unde 0,5 înseamnă aruncarea monedei), dar mult din asta vine din baza mică: fără ea, AUC coboară la 0,71. Volumul de tranzacționare dinaintea anunțului n-a prezis aproape nimic (AUC 0,49 și 0,51).

Cum să citești o afirmație despre PEAD

Întrebarea	De ce contează	Unde verifici
Ce firme sunt incluse?	Microcapitalizările pot produce singure efectul.	Martineau, UCLA Anderson
Cum e definită surpriza?	Procentele pe bază mică umflă rezultatul.	Metodologia studiului
Care e reperul?	Același semnal poate câștiga față de un reper și pierde față de altul.	Tabelul de mai sus
Sunt incluse costurile?	O derivă mică poate dispărea după costuri.	Metodologia studiului
E un rezultat dinainte sau de după publicare?	Efectele publicate tind să scadă.	McLean și Pontiff

Acest text explică un concept. Nu este o recomandare de a cumpăra sau de a vinde vreo acțiune.

Înainte de a continua