olivLaw · Flux
‹ Rafturi
■
Literatură
Shakespeare, Dostoievski, Wilde: fraza pe care romanul o lasă în urmă.
60 idei · 34 min
‹
Timpul și entropia
Putere și cetate
›
Swipe pe raft
Întreabă ghidul →
Traseul de lectură
60 lecții
Toate
Toți autorii
Gustave Flaubert · 14
Mark Twain · 8
William Shakespeare · 7
William Blake · 6
Oscar Wilde · 6
Marcel Proust · 4
Johann Wolfgang von Goethe · 4
Lev Tolstoi · 3
01
Un om spune adevărul simplu, fără podoabele sociale cerute de durere, și tocmai sinceritatea îl face suspect.
L'Étranger · Albert Camus · 1942
›
02
Flaubert spune că limbajul nu poate duce mai departe intensitatea trăirii: între ce simțim și ce ajunge la celălalt se pierde tot ce conta.
Madame Bovary · Gustave Flaubert · 1857
›
03
Un om fără legături și fără mijloace își alege singur povestea în care intră, iar felul în care se numește spune deja cât de liber e cu adevărat.
Moby-Dick · Herman Melville · 1851
›
04
Nu lumea lipsește de noutate, ci atenția noastră: privirea schimbată valorează mai mult decât destinația schimbată.
À la recherche du temps perdu · Marcel Proust · 1913
›
05
Cel mai de temut demon nu e viciul spectaculos, ci plictiseala — golul care stă în fiecare dintre noi, inclusiv în cititor.
Les Fleurs du mal · Charles Baudelaire · 1857
›
06
Memoria cea mai adâncă nu e chemată de voință, ci declanșată accidental de un detaliu banal al prezentului.
În căutarea timpului pierdut. I: Pe lângă Swann · Marcel Proust · 1913
›
07
Memoria nu se comandă la cerere: un gust sau un miros banal poate deschide deodată un întreg trecut pe care voința nu-l putea atinge.
Du côté de chez Swann · Marcel Proust · 1913
›
08
Gelozia nu e doar o suferință, ci o emoție care își fabrică singură dovezile și devorează pe cel care o poartă.
Othello · William Shakespeare · 1603
›
09
Cel mai vast teren de observat nu e natura, ci conștiința unui om, cu luptele și vina ei.
Les Misérables · Victor Hugo · 1862
›
10
Călătoria reală nu înseamnă locuri noi, ci alte feluri de a vedea; schimbarea e în privitor, nu în peisaj.
À l'ombre des jeunes filles en fleurs · Marcel Proust · 1919
›
11
Gelozia nu e doar o suferință: e un monstru care se hrănește cu cel pe care îl devorează, transformând fidelitatea însăși în dovedă a trădării.
Othello, the Moor of Venice · William Shakespeare · 1603
›
12
Ajuns la capătul ambiției sale, Macbeth descoperă că puterea cucerită prin crimă nu dă sens vieții, ci o golește: tot ce a făcut se reduce la zgomot fără înțeles.
The Tragedy of Macbeth · William Shakespeare · 1623
›
13
Scriitorul trebuie să fie prezent în fiecare pagină prin stil și viziune, dar să nu se arate niciodată Comentând sau judecând direct.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
14
Adevărata calitate, în artă ca și în viață, stă în grija față de cele mai mici elemente.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
15
Orice meșteșug cere ani de muncă, iar viața nu ține pasul cu cerințele lui.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
16
O frază reușită nu e un truc de formulare, ci rezultatul unei percepții, unei gândiri și unei exprimări care funcționează toate la același nivel de precizie.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
17
Cel mai greu lucru în artă nu e să fii amuzat, ci să provoci râsul altora, pentru că umorul cere control total asupra efectului.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
18
Adevărul nu se găsește prin introspecție, ci în observarea atentă a lumii concrete din afara noastră.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
19
Idealul lui Flaubert e o carte care nu descrie nimic din afară și nu predă nimic, dar care se susține singură prin forța internă a scrisului ei.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
20
O viață petrecută scriind înseamnă o viață trăită doar pe hârtie, cu prețul experienței directe.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
21
Când realitatea devine de nesuportat, arta rămâne singurul loc unde viața poate fi îndreptată.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
22
Ordinea exterioară a vieții poate susține, nu trăda, independența gândirii.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
23
Pentru el, a lucra la carte și a-și urâ viața sunt același gest, nedespărțibile.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
24
O viață poate fi dusă ca și cum ar fi materia primă a unei opere, iar scriitura singura datorie care rămâne.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
25
Frumusețea lucrurilor se pierde atunci când le privim prin prisma dorinței de a le poseda sau de a le schimba.
Corespondență · Gustave Flaubert · 1875
›
26
Întrebarea fundamentală este dacă să accepți suferința sau să acționezi împotriva ei, chiar cu riscul morții.
Hamlet · William Shakespeare · 1601
›
27
Omul este o creație remarcabilă prin rațiunea și capacitățile sale infinite.
Hamlet · William Shakespeare · 1601
›
28
Realitatea depășește ceea ce poate cuprinde orice sistem de gândire uman.
Hamlet · William Shakespeare · 1601
›
29
Binele și răul nu sunt în lucruri, ci în felul în care le interpretăm.
Hamlet · William Shakespeare · 1601
›
30
Un clasic este o carte pe care toată lumea simte că ar trebui să o citească, dar puțini o citesc de fapt.
Scrieri și caiete · Mark Twain · 1897
›
31
Omul e singura ființă care roșește – și singura care ar avea motive să o facă.
Scrieri și caiete · Mark Twain · 1897
›
32
Credința înseamnă să crezi ceva ce știi că nu este adevărat.
Scrieri și caiete · Mark Twain · 1897
›
33
Viața ar fi mai fericită dacă am începe bătrâni și am deveni mai tineri.
Scrieri și caiete · Mark Twain · 1897
›
34
Adevărul este atât de valoros încât ar trebui folosit cu moderație.
Scrieri și caiete · Mark Twain · 1897
›
35
În tinerețe, memoria mea includea și lucruri care nu s-au întâmplat niciodată.
Scrieri și caiete · Mark Twain · 1897
›
36
Ca să te înveselești pe tine, încearcă să înveselești pe altcineva.
Scrieri și caiete · Mark Twain · 1897
›
37
Când nu știi ce să faci, spune adevărul.
Scrieri și caiete · Mark Twain · 1897
›
38
Înțelepciunea este disponibilă, dar oamenii nu o caută.
Căsătoria Cerului cu Infernul · William Blake · 1793
›
39
Destinele umane sunt inegale, unii cunosc bucuria, alții suferința.
Căsătoria Cerului cu Infernul · William Blake · 1793
›
40
Depășirea limitelor și a măsurii poate duce la o înțelegere profundă.
Căsătoria Cerului cu Infernul · William Blake · 1793
›
41
Dorintele neîmplinite prin acțiune devin toxice pentru suflet.
Căsătoria Cerului cu Infernul · William Blake · 1793
›
42
Corpul și sufletul sunt una, nu entități separate.
Căsătoria Cerului cu Infernul · William Blake · 1793
›
43
Opiniile fixe și neschimbate duc la stagnare mentală și dogmatism.
Căsătoria Cerului cu Infernul · William Blake · 1793
›
44
Dacă nu există un principiu moral absolut, atunci orice acțiune devine posibilă.
Frații Karamazov · Feodor Dostoievski · 1880
›
45
Războiul nu e o distracție sau o onoare, ci o suferință cumplită.
Război și pace · Lev Tolstoi · 1869
›
46
Timpul și răbdarea înving orice obstacol, mai mult decât forța brută.
Război și pace · Lev Tolstoi · 1869
›
47
În război, ideile par clare, dar execuția lor este extrem de dificilă.
Război și pace · Lev Tolstoi · 1869
›
48
Omul are nevoie de credința că există ceva de neclintit în el însuși pentru a putea trăi.
Aforismele de la Zürau · Franz Kafka · 1918
›
49
Iubirea adevărată nu acceptă frumusețea ca pe un dat, ci o creează prin ea însăși.
Păsări răzlețe · Rabindranath Tagore · 1916
›
50
Viața poate fi trăită ca o operă de artă, în care fiecare zi este o creație estetică.
Portretul lui Dorian Gray · Oscar Wilde · 1890
›
51
A fi ignorat este mai rău decât a fi criticat, pentru că indiferența este o formă de moarte socială.
Portretul lui Dorian Gray · Oscar Wilde · 1890
›
52
Viața trebuie trăită după gust, nu după reguli morale rigide.
Portretul lui Dorian Gray · Oscar Wilde · 1890
›
53
Experiența nu este o lecție morală, ci doar numele pe care îl dăm propriilor greșeli.
Portretul lui Dorian Gray · Oscar Wilde · 1890
›
54
Când vorbim direct, ne ascundem; când purtăm o mască, spunem adevărul.
Portretul lui Dorian Gray · Oscar Wilde · 1890
›
55
Alegerea dușmanilor spune mai multe despre tine decât alegerea prietenilor.
Portretul lui Dorian Gray · Oscar Wilde · 1890
›
56
Povestea începe cu un om obișnuit, a cărui identitate exactă nu contează, pentru că el reprezintă orice cititor.
Don Quijote · Miguel de Cervantes · 1615
›
57
Principiul feminin etern, înțeles ca iubire, compasiune și frumusețe, este forța care ne înalță spiritual.
Faust · Johann Wolfgang von Goethe · 1808
›
58
Mefisto se descrie ca o forță care, deși vrea răul, produce binele prin efectele acțiunilor sale.
Faust · Johann Wolfgang von Goethe · 1808
›
59
Mântuirea nu este pentru cei perfecți, ci pentru cei care nu încetează să se străduiască.
Faust · Johann Wolfgang von Goethe · 1808
›
60
Principiul feminin etern, interiorizat în fiecare om, este forța care ne înalță spiritual.
Faust · Johann Wolfgang von Goethe · 1808
›
≡
Flux
◇
Comunitate
▤
Raft
◌
Pauză
○
Eu