„E timpul să nu mai asfaltăm potecile vacilor. În loc să încastrăm procese învechite în siliciu și software, ar trebui să le ștergem și să o luăm de la capăt.”Michael Hammer · Reengineering Work: Don't Automate, Obliterate · 1990 · Reengineering Work: Don't Automate, Obliterate, Harvard Business Review, iulie–august 1990
RPA pentru pași stabili și auditabili; agent pentru excepții și judecată; niciunul pentru un proces care trebuia desființat.
RPA: determinist, ieftin (în jur de 0,001 dolari per sarcină), auditabil, fragil la schimbări de interfață, fără judecată. Agenții: probabilistici, 0,01–0,10 dolari per decizie (cifre de furnizori, 2026), descurcă intrări nestructurate și excepții, au nevoie de evaluări și garduri. Decizia: volum mare, structură stabilă, audit strict — RPA; intrări nestructurate, excepții, judecată — agent; ambele — stiva hibridă (lecția 23). Avertismentul lui Hammer se aplică amândurora: automatizarea unui proces prost („asfaltarea potecilor vacilor”) e cel mai frecvent eșec, iar agenții fac asfaltarea mai rapidă. Întâi întrebi cum ar trebui să arate procesul; abia apoi decizi ce automatizezi.
De ce contează Un agent care execută un proces prost e un proces prost cu factură de tokeni.