„Doi suflete, vai, locuiesc în pieptul meu, și unul vrea să se despartă de altul.”Johann Wolfgang von Goethe · Faust · 1808 · Partea I, versurile 1112-1113
Omul nu e una dintre jumătățile lui, ci tensiunea dintre ele.
Goethe exprimă aici condiția umană ca conflict interior permanent. Un suflet vrea să se cufunde în viața senzorială, în plăceri și legături pământești; celălalt aspiră spre cunoaștere, spirit, puritate. Niciunul nu poate fi suprimat fără cost, iar omul e tocmai acest câmp de tensiune, nu una dintre jumătăți. Orice adult care simte că familia, cariera, dorința de liniște și setea de aventură îl trag simultan în direcții diferite recunoaște exact această scindare.
De ce contează Rezonanță pentru oricine trăiește o viață dublă între datorie și dorință, între ce e și ce ar vrea să fie.