„Pentru ca puterea să nu poată fi abuzată, trebuie ca, prin rânduirea lucrurilor, puterea să oprească puterea.”Montesquieu · Despre spiritul legilor · 1748 · Cartea XI, capitolul 4
Tirania nu se oprește cu oameni buni, ci cu o putere care oprește altă putere.
Mecanismul propus e echilibrul instituțional: legislativul, executivul și judecătoria trebuie aranjate astfel încât fiecare să poată bloca excesele celorlalte. Nu moralitatea funcționarilor, ci structura oprește tirania. Un parlament poate respinge legile guvernului, iar guvernul poate dizolva parlamentul și convoca alegeri; niciunul nu rămâne stăpân absolut asupra celuilalt.
Montesquieu nu se bazează doar pe cele trei puteri clasice. El vede echilibrul și în interiorul fiecăreia. Camerele legislative se controlează reciproc, iar judecătorii, spune el, ar trebui să fie aproape de popor și să judece pe baza faptelor, nu a voinței. Gândește-te la o asociație de bloc: dacă președintele întocmește singur bugetul și controlează și conturile, nimeni nu-l mai poate verifica. Dar dacă un comitet separat aprobă cheltuielile, abuzul devine greu. Ideea se mută de la structura statului la structura oricărei instituții: orice funcție trebuie să aibă o pereche care o contrabalansează. Următorul pas: ce se întâmplă când echilibrul se înclină prea mult într-o parte.
De ce contează Ajută la evaluarea oricărei propuneri de concentrare a puterii: dacă o instituție nouă nu are un contracurent, e un semnal de alarmă.