Din cărți

Existența e tratată ca o afecțiune continuă, iar somnul e singurul medicament care o ține în frâu, dar doar temporar.

Nicolas Chamfort · Maxime și cugetări · 1795 · Maxime 31 minut de cititdomeniu public
A trăi este o boală de care somnul ne ușurează la fiecare șaisprezece ore.Nicolas Chamfort · Maxime și cugetări · 1795 · Maxime 3

Viața e boala, somnul e doar medicamentul care amână simptomele.

Maxima funcționează prin inversare: nu moartea e boala, ci viața însăși, iar somnul nu e odihnă, ci ameliorare a simptomelor. Precizia cifrei, șaisprezece ore, dă glumei un aer de diagnostic medical, ceea ce o face mai amară. Sub umorul negru stă o observație reală: oboseala existențială pe care o simțim ca pe ceva ce trebuie gestionat zilnic. Chamfort, care a trecut prin Revoluția franceză și a sfârșit tragic, știa ce spune.

De ce conteazăUtilă când vrem să numim cu umor acea oboseală de care nu ne plângem serios, dar o simțim în fiecare dimineață.

Viața eboalaSomnul emedicamentulAmelioraretemporarăSimptomelerevin
Lanțul bolii: viața, somnul ca medicament, ușurare scurtă, recidivă.

Vezi tot fluxul