„A trăi este o boală de care somnul ne ușurează la fiecare șaisprezece ore. E un paliativ; moartea e leacul.”Nicolas Chamfort · Maxime și cugetări · 1795 · Maxime generale
Somnul e paliativul, nu leacul.
Chamfort tratează existența ca pe o boală cronică, iar cifra e intervalul dintre două alinări, nu durata lor: stai treaz șaisprezece ore, adică bolnav, apoi somnul îți dă o pauză. El o numește exact așa — „paliativ”: ceva ce potolește simptomul și lasă boala pe loc, fiindcă a doua zi ești iar treaz. Leacul, în logica lui rece, e singurul lucru care oprește definitiv ciclul. E o glumă amară a unui moralist care a văzut Revoluția devorându-și oamenii, nu un îndemn; forța ei stă în seriozitatea cu care duce o metaforă medicală până la capăt. Cine iese dintr-o săptămână de muncă epuizantă și simte că somnul doar amână oboseala, în loc s-o rezolve, recunoaște mecanismul.
De ce contează Ne amintește să prețuim somnul ca pe un dar și să nu idealizăm viața ca pe o bucurie neîntreruptă.