Fericirea adevărată este rezultatul unui caracter virtuoz, nu al plăcerilor sau al bogăției.
Imaginează-ți că ești un sculptor care cioplește o statuie. Fiecare alegere bună pe care o faci, ca răbdarea sau curajul, e ca o lovitură de daltă care face statuia mai frumoasă. Aristotel spune că fericirea nu e un premiu, ci rezultatul unui caracter bine lucrat, prin obiceiuri bune.
Aristotel nu spune să renunți la plăceri, ci să le alegi pe cele potrivite. De exemplu, te poți bucura de o cină bună cu prietenii, dar excesul transformă plăcerea în viciu. Virtutea e un echilibru între prea mult și prea puțin, ca atunci când ești generos fără a deveni risipitor sau zgârcit. Acest echilibru nu e înnăscut; îl înveți practicându-l zi de zi, iar fiecare alegere corectă îți întărește caracterul.
De ce contează În societatea de azi, această idee ne amintește că succesul adevărat nu se măsoară în bani, ci în calitatea acțiunilor noastre.