„Când vorbim despre matematică, putem fi așa de naivi încât să credem că limba matematicii este de fapt limba în care vorbește natura. Dar asta este foarte puțin probabil. Limba creierului nu este limba matematicii.”John von Neumann · The Computer and the Brain · 1958 · The Computer and the Brain, partea a II-a (Sistemul nervos), ultimul capitol
Creierul nu vorbește matematică: calculează lent, dar paralel, și de aceea câștigă cu douăzeci de wați.
Von Neumann, părintele arhitecturii calculatoarelor moderne, susține în ultima sa lucrare că mașinile și creierul sunt calculatoare fundamentale diferite. Mecanismul lui: neuronii sunt lent, cu milisecunde față de nanosecundele tranzistorilor, dar lucrează în paralel pe miliarde de unități și învață din structura conexiunilor. De aceea creierul rezolvă recunoașterea vocii sau a fețelor cu un consum de vreo douăzeci de wați, pe care mașinile secvențiale ale epocii lui nu-l puteau atinge. Concluzia lui e că nu putem presupune că logica matematică e limbajul sistemului nervos. Chipurile neuromorfice iau în serios exact acest diagnostic.
De ce contează Cât timp inteligența artificială consumă energie de centrale, ideea că altă arhitectură de calcul există rămâne vitală. Cipurile neuromorfice sunt încercarea de a construi siliciul după principiul descris aici, nu după memoria și procesorul separate.