Jonathan Haidt

1 fișă

1. 01

   Între 2010 și 2015, copilăria bazată pe joacă a fost înlocuită de una bazată pe telefon, iar indicatorii de anxietate și depresie la adolescenți au urcat abrupt în mai multe țări în același interval.

   The Anxious Generation · 2024

   Supraprotejați în lumea reală, subprotejați în cea virtuală.

   Haidt adună serii de date din mai multe țări anglofone și nordice și arată cotituri strânse în timp, în jurul anilor 2012–2013, pentru internări psihiatrice, autovătămare și simptome depresive raportate, mai accentuat la fete adolescente. Mecanismele pe care le propune sunt patru: privarea de somn, fragmentarea atenției, izolarea socială în ciuda conectării permanente și, la fete, comparația socială vizuală permanentă. Teza lui despre supraprotejare e complementul necesar: în aceiași ani, copiii au pierdut joaca liberă nesupravegheată, adică exact terenul de antrenament pentru risc și conflict din lecțiile nordice și est-europene. Dezbaterea științifică e reală și merită spusă: cercetători ca Candice Odgers și Andrew Przybylski susțin că efectele medii măsurate sunt mici, că datele corelaționale nu stabilesc direcția cauzală și că alte explicații — criza financiară, presiunea școlară, schimbarea în raportarea simptomelor — nu sunt excluse. Ce rămâne solid în orice variantă e recomandarea practică, pentru că are costuri mici și în cazul în care efectul e mic: fără telefon în dormitor noaptea, fără rețele sociale înainte de adolescența târzie, mai multă autonomie reală în afara casei.

   “Am supraprotejat copiii în lumea reală și i-am subprotejat în cea virtuală.”

   Deschide fișa →