Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

1 fișă

1. 01

   PISA măsoară transferul, nu memoria, iar România stă prost la el nu din lipsă de ore, ci pentru că elevul a exersat recunoașterea tipului de exercițiu în loc de înțelegerea situației.

   PISA 2022 Results: The State of Learning and Equity in Education · 2023

   Dacă nu poate rezuma cu cuvintele lui, n-a înțeles — indiferent de notă.

   Testul se dă la cincisprezece ani, pe trei domenii — citire, matematică, științe — și fiecare item pleacă de la un text sau o situație din afara manualului. La ediția din 2022, România a stat în jurul a patruzeci de procente elevi sub nivelul de bază la matematică și la citire, adică elevi care pot citi cuvintele dar nu pot extrage o concluzie dintr-un text de o pagină. Termenul folosit public e analfabetism funcțional și descrie exact asta. Ce mută acul, după datele comparate între țări, în ordinea efectului. Unu, înțelegerea de text, care trage după ea și scorul la matematică, fiindcă problemele sunt enunțuri. Doi, timpul petrecut la școală în activitate cognitivă reală, nu în copiat după tablă. Trei, așteptările adulților din jur, care apar constant ca predictor independent de venit. Patru, absența pedepsirii greșelii, fiindcă transferul cere încercări. Ce poți face acasă, în douăzeci de minute pe zi, fără să aștepți o reformă. Unu, pune-l să povestească cu cuvintele lui ce a citit; dacă nu poate rezuma, n-a înțeles, indiferent de notă. Doi, pune întrebări de tipul «de unde știi» și «ce ar fi dacă». Trei, dă-i texte adevărate — o factură, un articol, un contract — și cere o concluzie. Patru, cere-i să explice o problemă de matematică cu desen, nu cu formula. Cinci, lasă-l să greșească fără cost, fiindcă asta e condiția transferului.

   “PISA nu verifică dacă elevii au memorat programa. Verifică dacă pot folosi ce au învățat într-o situație pe care nu au mai văzut-o — iar diferența dintre cele două lucruri e tot ce contează.”

   Deschide fișa →