Autor
Philip E. Tetlock & Dan Gardner
1 fișă de lectură din 1 carte · 2015.
1 fișă
Superforecasting: The Art and Science of Prediction · 2015
Aproape fiecare poruncă e un echilibru între două erori opuse, iar echilibrul se învață doar cu feedback.
Anexa cărții «Superforecasting» (Tetlock și Gardner, 2015) adună cercetarea Good Judgment Project în zece porunci, reproduse și pe pagina Good Judgment Inc.: triajul (alegi întrebările unde efortul contează); spargerea problemelor aparent insolubile în subprobleme; echilibrul dintre vederea din interior și cea din afară; echilibrul dintre sub-reacția și supra-reacția la dovezi; căutarea forțelor cauzale care se ciocnesc; distingerea a atâtor grade de îndoială câte permite problema, dar nu mai multe; echilibrul dintre sub- și supraîncredere; căutarea erorilor din spatele greșelilor, fără părtinirea retrospectivei; colaborarea care scoate ce e mai bun din ceilalți; și stăpânirea «bicicletei» care echilibrează erorile. A unsprezecea: nu trata poruncile ca porunci. Observă cuvântul care se repetă: echilibru. Trei porunci încep chiar cu «găsește echilibrul potrivit» între două erori opuse, iar a zecea spune că fiecare cere echilibrarea unor erori opuse. De aceea nu se învață citind, ci exersând cu feedback care spune fără ambiguitate dacă ai mers bine sau ai căzut. Lecțiile 1–11 ale cursului acoperă deja majoritatea poruncilor; aici le legăm. Pentru un motor de prognoză, poruncile devin câmpuri: termen și sursă de rezolvare, componente, rată de bază, forțe pro și contra, o probabilitate nerotunjită, istoricul propriului scor. Motorul olivLaw nu le cere astăzi: recalibrarea Monte Carlo îi cere modelului AI să-și raporteze scorul Brier «dacă există istoric», dar nu-i trimite niciodată istoricul din forecast_resolution.
“Aplicarea fiecărei porunci cere echilibrarea unor erori opuse. Așa cum nu poți învăța să mergi pe bicicletă citind un manual de fizică, nu poți deveni superprognozator citind manuale de instruire.”