Carte
Caracterele
de Teofrast · -319 · 1 fișă de lectură · domeniu public
1 fișă
Caracterele · -319
DISC descrie cum se poartă cineva într-o situație, nu cine este.
Ideea de a împărți oamenii în tipuri e veche: Teofrast scria portrete de caractere cu trei sute de ani înainte de Hristos, iar medicina greacă vorbea despre patru temperamente. DISC vine din cartea psihologului american William Moulton Marston, «Emotions of Normal People» (1928), care descria patru feluri de a răspunde mediului; abia în anii '50 alți autori au transformat descrierea într-un chestionar. Thomas Erikson, consultant suedez, a luat modelul și l-a îmbrăcat în culori în cartea «Omgiven av idioter» (2014), tradusă în engleză în 2019 și vândută în milioane de exemplare. Harta are două axe. Prima întreabă dacă omul se orientează spre sarcină (ce trebuie făcut) sau spre relație (cine e în cameră). A doua întreabă dacă e activ, rapid și direct, sau reținut, prudent și reflexiv. Din combinații ies patru colțuri: Roșul (sarcină, activ) vrea rezultate și decide repede; Galbenul (relație, activ) vrea entuziasm și atenție; Verdele (relație, reținut) vrea liniște și armonie; Albastrul (sarcină, reținut) vrea precizie și fapte. Erikson insistă că majoritatea oamenilor sunt un amestec, de obicei două culori dominante, și că modelul descrie comportament, nu valoare sau inteligență. În practică: folosește harta ca pe un vocabular, nu ca pe o etichetă. Întrebarea utilă nu e «ce culoare e colegul?», ci «în conversația asta, are nevoie de viteză sau de detalii, de relație sau de sarcină?». Aceeași persoană poate fi Roșie în ședința de buget și Verde acasă — iar lecția 14 arată de ce asta contează mai mult decât pare.
“M-am mirat adesea, când m-am gândit la asta, de ce, deși toată Grecia stă sub același cer și toți grecii au aceeași creștere, nu avem aceeași alcătuire a caracterului.”