Cum să iubești un copil

1 fișă

1. 01

   Korczak a formulat, cu șaptezeci de ani înaintea Convenției ONU, ideea că un copil nu e un adult în pregătire, ci un om cu drepturi acum — inclusiv dreptul la respect, la ziua de azi și la propria moarte.

   Cum să iubești un copil · 1919

   Copilăria nu e o sală de așteptare pentru viața adevărată.

   Korczak, pe numele real Henryk Goldszmit, era medic pediatru, scriitor și director al unui orfelinat evreiesc din Varșovia. Orfelinatul lui funcționa cu instituții pe care azi le-am numi radicale: un tribunal al copiilor care judeca inclusiv personalul, un parlament ales, un ziar propriu. Codul tribunalului începea cu sute de articole de iertare, nu de pedeapsă. Cele trei drepturi pe care le-a formulat explicit sunt tulburătoare și azi. Dreptul la moartea sa — adică dreptul de a risca, de a nu fi împiedicat să trăiască de frica adultului că i s-ar putea întâmpla ceva. Dreptul la ziua de azi — copilăria nu e o sală de așteptare pentru viața adevărată. Dreptul de a fi ceea ce este — nu proiectul neîmplinit al părintelui. În august 1942, când orfelinatul a fost deportat la Treblinka, i s-a oferit de mai multe ori salvarea personală și a refuzat; a mers cu cei aproape două sute de copii ai lui. Faptul acesta nu e o notă biografică la marginea operei: e chiar demonstrația tezei că un copil e o persoană, dusă până la capăt.

   “Nu există copii, există oameni; dar cu altă scară a noțiunilor, cu altă rezervă de experiență, cu alte porniri, cu alt joc al sentimentelor.”

   Deschide fișa →