Carte
Destined for War: Can America and China Escape Thucydides's Trap?
de Graham Allison · 2017 · 1 fișă de lectură
1 fișă
Destined for War: Can America and China Escape Thucydides's Trap? · 2017
O listă de cazuri alese de autor după ce cunoștea rezultatul spune ce a vrut autorul să arate, nu cât de des se întâmplă ceva.
Ideea că războiul amenință când o putere în ascensiune ajunge din urmă una dominantă vine de la A.F.K. Organski, care în «World Politics» (1958) a formulat teoria tranziției de putere: ordinea internațională e o ierarhie, iar pericolul e maxim când o putere nemulțumită de regulile existente se apropie de paritate cu cea dominantă. Graham Allison a popularizat ideea sub numele „capcana lui Tucidide” și a făcut-o teza centrală din «Destined for War» (2017): din 16 cazuri din ultimii 500 de ani în care o putere în ascensiune a amenințat să o înlocuiască pe cea dominantă, 12 au sfârșit în război. Mecanismul invocat: puterea în ascensiune cere statut și influență, cea dominantă se teme de pierdere, alianțele leagă mâinile ambilor, iar o criză minoră poate declanșa un conflict mare. Cel mai discutat caz e rivalitatea anglo-germană dinaintea Primului Război Mondial. Printre cazurile fără război se numără rivalitatea dintre Portugalia și Spania la sfârșitul secolului al XV-lea și Războiul Rece dintre SUA și URSS. Critica e puternică. Joseph Nye și alții susțin că unele cazuri sunt identificate greșit, iar lista a fost compusă de autor, după ce tema era aleasă. Cu 16 cazuri și un eșantion în mare parte european, orice rată e foarte incertă. Pentru prognozator, lecția e metodologică: o clasă de referință de 16 cazuri alese de autor nu e o rată de bază. Reperul util e o regulă explicită de includere, aplicată înainte de a vedea rezultatele.
“Chiar și fără intenții rele, când o putere în ascensiune amenință să o înlocuiască pe cea dominantă, tensiunea structurală face din ciocnirea violentă regula, nu excepția.”