Carte
Wave–particle duality of C60 molecules
de Markus Arndt, Olaf Nairz, Julian Vos-Andreae, Claudia Keller, Gerbrand van der Zouw, Anton Zeilinger · 1999 · 1 fișă de lectură
1 fișă
Wave–particle duality of C60 molecules · 1999
Nu există o graniță știută a lumii cuantice, ci doar obiecte tot mai greu de lăsat în pace.
Dacă electronii fac benzi, poate e ceva special la ei, fiind atât de mici și de ușori? Fizicienii au încercat cu obiecte tot mai mari: atomi, apoi molecule. În 1999, echipa lui Anton Zeilinger și Markus Arndt de la Viena a trimis printr-o rețea de fante foarte fine molecule de fulerenă, numite C60. O fulerenă are 60 de atomi de carbon așezați exact ca petecele unei mingi de fotbal. Molecula e de peste un milion de ori mai grea decât un electron. Și totuși a făcut benzi de interferență. Recordul a crescut de atunci. În 2019, același grup a obținut benzi cu molecule făcute din aproape 2.000 de atomi, de peste 25.000 de ori mai grele decât un atom de hidrogen. Pentru asta a fost nevoie de un aparat de doi metri, în vid foarte bun, unde moleculele zboară fără să atingă aproape nimic. Atunci de ce nu face o pisică benzi? Două motive. Primul: cu cât un obiect e mai greu, cu atât unda lui e mai scurtă, iar benzile ajung atât de apropiate încât niciun aparat nu le-ar mai putea deosebi. Al doilea, mai important: o pisică e atinsă tot timpul de aer, de lumină și de propria ei căldură, deci decoerența, din lecția trecută, îi șterge benzile aproape instantaneu. Nu se cunoaște o graniță unde fizica cuantică se oprește. Se cunosc doar obiecte din ce în ce mai greu de ținut izolate.
“Această moleculă este cel mai masiv și mai complex obiect la care s-a observat comportament de undă. Deosebit de interesant este faptul că C60 este aproape un corp clasic, din cauza numeroaselor sale grade de libertate interne excitate și a posibilelor lor cuplaje cu mediul.”