„Un stat fără mijloace de a se schimba este fără mijloace de a se conserva.”Edmund Burke · Reflecții asupra Revoluției din Franța · 1790 · paragraful despre principiile unei reforme conservatoare
Un stat care refuză să cedeze la timp nu-și conservă ordinea, ci doar mută schimbarea pe stradă.
Burke, deși conservator, apără reforma: presiunile sociale nu dispar dacă sunt ignorate, ci se acumulează. Un sistem rigid pare stabil, dar rigiditatea mută tensiunea din negocieri pe stradă. Revoluția franceză i se părea tocmai rezultatul unui stat incapabil să cedeze la timp — ca o baraj care crapă pentru că nimeni nu a deschis vane.
Pasajul 1: Momentul cedării contează la fel de mult ca faptul de a ceda. Un guvern care face concesii devreme alege el ritmul și forma schimbării. Unul care așteaptă acceptă termenii impuși de stradă. Burke vedea în Franța o elită care a tratat fiecare cerere ca pe o amenințare, până când cererile au devenit o forță. E ca și cum ai negocia chiria abia după ce proprietarul a pus lacătul pe ușă. Reforma timpurie e un act de putere, nu de slăbiciune. Dar cum recunoaște un guvern momentul în care cedarea e încă avantajoasă?
De ce contează Utilă pentru argumentarea reformelor institutionale: a amâna schimbarea nu conservă nimic, ci doar amână costul.