„Declinul Romei a fost efectul firesc și inevitabil al unei măreții fără măsură.”Edward Gibbon · The History of the Decline and Fall of the Roman Empire · 1776
Imperiile nu cad dintr-o lovitură: se erodează treptat, până când o simplă lovitură externă le doboară.
Gibbon a analizat sute de ani de istorie romană și a arătat că declinul a venit treptat, nu brusc. Armata a devenit scumpă de întreținut, conducătorii s-au schimbat prea des, iar granițele erau tot mai greu de apărat. Loviturile externe au fost, de fapt, ultimul pas al unei slăbiri interne mult mai vechi.
Gibbon a observat că imperiile nu cad din cauza dușmanilor, ci din cauza propriei greutăți. O companie care crește prea mult poate începe să se clatine la fel. Birourile se umplu de oameni care nu mai fac decât să aprobe hârtii. Banii se duc pe salarii inutile, nu pe inovație. În timp, chiar și o mică criză externă poate da peste cap totul. Pasul următor e să vezi cum liderii slabi accelerează acest proces.
De ce contează Istoricii moderni compară adesea imperiile actuale cu Roma, folosind exact acest tipar de declin lent.