„Așa se petreceau zilele, iar viața trecea ca un vis frumos.”Ion Creangă · Amintiri din copilărie · 1881 · partea III
Copilăria fericită face timpul să pară un vis frumos care trece fără să-l simți.
Creangă evocă senzația de plutire pe care o dă copilăria, când fiecare zi seamănă cu alta și nimic nu pare să se termine. Mecanismul e acela al fericirii pure: atunci când suntem absorbiți de bucurii simple, nu simțim trecerea timpului. De exemplu, un copil care se joacă toată ziua fără griji trăiește exact această stare de vis frumos, pe care maturitatea o pierde.
Creangă nu doar că descrie copilăria ca pe un vis, dar arată că acest vis are o regulă ascunsă: bucuria simplă oprește ceasul. Când te joci cu un cățel sau alergi după o minge, nu mai numeri minutele. Exact asta face ca amintirile să fie atât de vii. Ele nu sunt încărcate de ore, ci de clipe pline. De aceea, un adult care își amintește de o după-amiază petrecută la scăldat simte că acea după-amiază a durat o veșnicie. În realitate, a fost doar o oră. Dar acea oră a fost trăită cu toată ființa. Așa se naște iluzia că timpul copilăriei era mai lung. Și tocmai această iluzie ne face să tânjim după acele zile.
De ce contează Ne amintește să prețuim momentele de liniște și bucurie înainte ca ele să devină doar amintiri.