„Fiecare gând tinde să fie parte dintr-o conștiință personală.”William James · Principiile psihologiei · 1890 · Capitolul IX, „Fluxul conștiinței
Fiecare gând aparține unei conștiințe personale; nu există gânduri libere, plutitoare.
Primul principiu al psihologiei lui James e că starea de conștiință nu există de sine stătătoare, ci e mereu a cuiva. Gândurile nu se asociază între ele abstract; ele se leagă pentru că sunt ale aceluiași eu. Când îmi amintesc o scenă din copilărie, amintirea vine împreună cu sentimentul că am fost eu acolo. Așa se explică de ce nu putem ști direct gândurile altuia: fiecare flux e închis în sine.
James nu se oprește la ideea de proprietar al gândului. Duce mai departe: pentru că gândurile sunt ale mele, ele poartă o temperatură personală. O idee nu e doar adevărată sau falsă pentru mine; e și a mea sau străină, confortabilă sau amenințătoare. De aceea două persoane pot auzi aceeași veste și trăi-o total diferit. Un vecin află că strada se asfaltează și se bucură; tu auzi aceeași veste și te gândești la zgomotul de trei săptămâni. Faptul e unul, dar aparține a două conștiințe diferite. Asta sugerează că a asculta pe cineva nu înseamnă doar să-i auzi argumentele, ci să-i recunoști unghiul personal din care le vede. Dar cum se leagă aceste unghuri personale între ele în timp, într-un singur eu?
De ce contează Ne ajută să înțelegem că perspectivele altora sunt inaccesibile direct și merită ascultate, nu presupuse.