olivlaw

Autor

Alfred Thayer Mahan

1 fișă de lectură din 1 carte · 1890.

1 fișă

  1. The Influence of Sea Power upon History, 1660–1783 · 1890

    Un culoar îngust transformă o amenințare mică într-o pârghie mare, dar numai atât timp cât ocolirile sunt scumpe.

    Alfred Thayer Mahan, ofițer al marinei americane, a publicat în 1890 «The Influence of Sea Power upon History, 1660–1783». Teza lui: istoria marilor puteri se explică în bună parte prin controlul rutelor maritime comerciale, iar controlul acestora cere o flotă de luptă, baze și un comerț care merită apărat. El enumeră condițiile puterii maritime: poziția geografică, conformația coastelor, întinderea teritoriului, populația, caracterul național și caracterul guvernului. Lucrarea a influențat politica navală din Statele Unite, Germania și Japonia în deceniile următoare. Mecanismul modern este «punctul de strangulare» (chokepoint): un culoar îngust prin care trece o parte mare dintr-un flux. Potrivit Administrației de Informații Energetice a SUA (EIA), prin Strâmtoarea Ormuz au trecut în 2024 circa 20 de milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ o cincime din consumul mondial de lichide petroliere. Atacurile houthi din Marea Roșie, începute în noiembrie 2023, au redus cu 42 % tranzitele prin Suez în doar două luni, după UNCTAD, iar nave au ocolit Africa, cu zile adăugate pe rutele Asia–Europa. Bosforul e un caz juridic: Convenția de la Montreux (1936) dă Turciei controlul trecerii navelor de război, mai ales în timp de război. Limite: puterea maritimă nu înseamnă automat voința de a o folosi; rutele alternative, stocurile și conductele micșorează șocul; iar rachetele ieftine și dronele au scăzut costul de a amenința un culoar. Pentru prognozator, întrebarea utilă nu e «se poate închide?», ci «cât timp, cu ce ocolire și cu ce răspuns?».

    “Prima și cea mai la îndemână imagine a mării, din punct de vedere politic și social, este aceea a unei mari autostrăzi; sau, poate mai bine, a unui vast pământ comun, peste care oamenii pot trece în toate direcțiile, dar pe care anumite drumuri bătătorite arată că motive hotărâtoare i-au făcut să aleagă unele trasee în locul altora.”

    Deschide fișa →