Headquarters, Department of the Army (SUA)

1 fișă

1. 01

   Fiecare raport primește două note independente: o literă pentru sursă, după istoricul ei, și o cifră pentru informație, după coroborare și logică.

   FM 2-22.3 Human Intelligence Collector Operations · 2006

   Reputația sursei nu confirmă informația, iar lipsa de istoric nu o infirmă.

   Fiecare raport primește două note, nu una. Litera, de la A la F, spune cât de fiabilă e sursa, judecată după ce a raportat înainte: A „reliable”, B „usually reliable”, C „fairly reliable”, D „not usually reliable”, E „unreliable” și F „cannot be judged”, pentru o sursă fără istoric. Cifra, de la 1 la 6, spune cât de credibilă e informația din acest raport anume: 1 „confirmed” de alte surse independente, 2 „probably true”, 3 „possibly true”, 4 „doubtfully true”, 5 „improbable” și 6 „cannot be judged”. Grila e cunoscută drept „codul Amiralității”, după originea ei britanică, iar aceeași logică a două note separate apare și în doctrina de intelligence a NATO. Aplicarea: notezi sursa din ce a livrat până acum, apoi informația din ce spune acum — logica internă, coroborarea, consistența cu restul. Notele se țin separat pentru că se pot despărți: o sursă B poate trimite un raport 5, iar o sursă nouă, F, poate aduce ceva deja confirmat. Metoda merită oriunde intră multe surse eterogene, inclusiv surse deschise. Capcanele: să citești F drept „mincinos” — manualul spune explicit că înseamnă doar lipsă de istoric — și să lași reputația sursei să contamineze nota informației.

   “Nota „F” nu înseamnă neapărat că sursa nu e de încredere, ci că nu are un istoric de raportări și, prin urmare, nu există nicio bază pentru a face o evaluare.”

   Deschide fișa →