olivlaw

Din cărți

Traiectoria datoriei publice depinde de diferența dintre dobândă și creșterea nominală și de soldul primar; pragurile precum 60 % sau 90 % din PIB sunt convenții, nu legi, iar aritmetica spune mai mult decât ele.

Olivier Blanchard · Public Debt and Low Interest Rates · 2019 · Olivier Blanchard, «Public Debt and Low Interest Rates», American Economic Review, vol. 109, nr. 4, 2019, pp. 1197–1229, rezumat (versiunea de lucru NBER nr. 25621) (redarea română: traducerea noastră)3 minute de citit
„Spus pe șleau, datoria publică ar putea să nu aibă niciun cost fiscal.”Olivier Blanchard · Public Debt and Low Interest Rates · 2019 · Olivier Blanchard, «Public Debt and Low Interest Rates», American Economic Review, vol. 109, nr. 4, 2019, pp. 1197–1229, rezumat (versiunea de lucru NBER nr. 25621) (redarea română: traducerea noastră)

Datoria se stabilizează când soldul primar acoperă diferența dintre dobândă și creșterea nominală înmulțită cu datoria, nu când atinge un prag.

Dinamica datoriei publice e aritmetică. Cu d datoria în procente din PIB, r dobânda nominală medie, g creșterea nominală a PIB și sp soldul primar (excedentul dinaintea dobânzilor), variația anuală este Δd = (r − g)/(1 + g) · d − sp. Datoria urcă dacă dobânda depășește creșterea sau dacă deficitul primar e mare. Olivier Blanchard, în discursul prezidențial AEA din 2019, «Public Debt and Low Interest Rates», a arătat că în SUA dobânda sigură a stat sub creștere mult timp, ceea ce face datoria mai ușor de purtat decât se crede. Exemplul istoric e cel de după război: datoria federală americană deținută de public a coborât de la circa 106 % din PIB în 1946 la circa 23 % în 1974, nu prin excedente uriașe, ci prin creștere nominală mare și dobânzi reale joase. În 2010, Carmen Reinhart și Kenneth Rogoff au susținut în «Growth in a Time of Debt» că peste 90 % din PIB creșterea scade brusc; în 2013, Thomas Herndon, Michael Ash și Robert Pollin au găsit o eroare de foaie de calcul, excluderi de ani și ponderi, iar creșterea medie la datorii peste 90 % a ieșit +2,2 %, nu −0,1 %. Tratatul de la Maastricht fixează 3 % deficit și 60 % datorie, două cifre legate aritmetic: la o creștere nominală de 5 %, un deficit de 3 % stabilizează datoria la 3/0,05 = 60 %. Limite: r și g nu sunt constante, iar r depinde de încrederea pieței: când investitorii cer o primă de risc, dobânda urcă tocmai când datoria e mare. Pentru prognozator, indicatorul util nu e un prag magic, ci diferența r − g și soldul primar, împreună cu structura datoriei (scadențe, valută).

Exemplu aplicat: traiectoria datoriei pe cinci ani, calcul exact. Pornim cu d = 60 % din PIB, dobânda nominală medie r = 6 %, creșterea nominală g = 7 % și un deficit primar de 4 % din PIB (sp = −4). Formula: d_următor = d · (1 + r)/(1 + g) − sp. Factorul 1,06 / 1,07 = 0,990654.

an   calcul                         datorie (% PIB)
0    -                              60,0
1    60,0   × 0,990654 + 4          63,4
2    63,44  × 0,990654 + 4          66,8
3    66,85  × 0,990654 + 4          70,2
4    70,22  × 0,990654 + 4          73,6
5    73,57  × 0,990654 + 4          76,9

(Calculul s-a făcut cu toate zecimalele și s-a rotunjit abia la sfârșit: 63,439; 66,846; 70,222; 73,565; 76,878.) Datoria urcă cu circa 3,4 puncte pe an, deși dobânda e sub creștere: deficitul primar de 4 puncte depășește cu mult câștigul de 0,56 puncte pe an din diferența r − g, adică (0,06 − 0,07) / 1,07 × 60 ≈ −0,56.

Ce sold primar ar fi stabilizat datoria la 60 %? Cel pentru care Δd = 0: sp = (r − g)/(1 + g) · d = −0,56, adică un deficit primar de 0,56 % din PIB. Cu un deficit de 4 %, țara e la 3,4 puncte pe an de la stabilizare. Dacă dobânda ar fi fost 8 % în loc de 6 % (g rămâne 7 %), factorul devine 1,08 / 1,07 = 1,009346, iar după cinci ani datoria ajunge la aproximativ 83,2 %, adică cu 6,4 puncte mai sus. Două puncte de dobândă mai mare, un pic peste 6 puncte de datorie în cinci ani: de aceea traiectoria se prognozează din r − g, nu din nivelul de azi. Regula de reținut: orice deficit primar mai mare decât (r − g)/(1 + g) · d împinge datoria în sus, oricât de mică ar părea dobânda.

Pentru prognozator: rata de bază și indicatorii. La sfârșitul lui 2024, datoria guvernamentală a României era de circa 55 % din PIB (Eurostat), sub referința de 60 %, iar deficitul ESA era de 9,3 % din PIB, cel mai mare din UE. Ministerul Finanțelor a raportat și un deficit «cash» de 8,65 %: diferența dintre baza de casă și cea de angajamente (ESA) e un clasic al capcanelor de rezolvare.

Clasa de referință se numără din notificările Eurostat privind deficitul excesiv: câte state membre au avut, într-un an dat, deficit peste 3 % din PIB și câte dintre ele l-au coborât sub prag în următorii doi ani; pentru praguri de datorie, se pot folosi seriile FMI Historical Public Debt Database. Nu se atașează o probabilitate înainte de a număra.

Indicatori de urmărit: notificările Eurostat privind deficitul și datoria guvernamentală (aprilie și octombrie); execuția bugetară lunară (Ministerul Finanțelor); randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani și costul mediu al datoriei (BNR, Ministerul Finanțelor); creșterea PIB nominal (INS).

Capcana: să folosești un prag ca pe o lege. 90 % sau 60 % nu produc singure o criză; contează cine deține datoria, în ce monedă e emisă și cât de repede se reînnoiește. A doua capcană: să compari cifre pe baze diferite (cash, ESA, datorie brută sau netă).

Întrebare scorabilă (ilustrativă): «Va raporta Eurostat, în notificarea de deficit excesiv din aprilie 2027, un deficit guvernamental ESA al României pentru anul 2026 mai mare de 6,0 % din PIB?» Sursa de rezolvare: comunicatul Eurostat al notificării din aprilie 2027, valoarea pentru 2026, prima publicată.

De ce contează La sfârșitul lui 2024, datoria guvernamentală a României era de circa 55 % din PIB, sub pragul de 60 %, dar cu un deficit ESA de 9,3 % din PIB: aritmetica traiectoriei contează mai mult decât nivelul de azi.

r sub g,excedent primar:r sub g, deficitmic: ser peste g,excedent:r peste g,deficit: spirala
Două întrebări decid traiectoria: dobânda e sub creștere? și soldul primar acoperă diferența?

← Vezi tot fluxul